Booking.com

Galerie de imagini

  8 martie de 5 stele in "Micul Paris"

 

Sambata, 06.03.2021
08,00 Plecare din Constanta
Parcam masinile si incepem vizitarea Bucurestiului cu KM 0
Palatul Sutu - Muzeul Municipiului Bucuresti, polul balurilor bucurestene din sec. al XIX-lea.
Tur ghidat al Teatrului National Bucuresti
Stand Up Comedy in Club 99
  
Duminica, 07.03.2021
Mic dejun
Pornim la pas pe Calea Victoriei. Istoria Bucureştiului este strâns legată şi se împleteşte în jurul Căii Victoriei. Loc de promenadă pentru elitele românilor, spaţiu al boemiei bucureştene, important văd comercial, Calea Victoriei şi-a purtat de-a lungul vremii secretele ei, ascunse în separeurile localurilor şi restaurantelor sale. Aceasta a fost prima stradă pavată din România, iar în cărţile vechi o puteţi găsi sub denumirea de Podul Mogoşoaiei. 
Cea mai cunoscută stradă din Capitală îşi datorează existenţa domnitorului Constantin Brâncoveanu, care urcă pe tronul Ţării Româneşti în 1688. Patru ani mai târziu, Brâncoveanu taie un drum care să lege moşia sa de pe malul Dâmboviţei cu moşia de la Mogoşoaia, unde va construi un palat superb în anul 1702. În anul 1692, boierul Brâncoveanu porunceşte podirea noii uliţe cu bârne de lemn, de aici şi denumirea de Podul Mogoşoaiei.
Pe toată lungimea uliţei (2.700 DE METRI!!!) erau puse bârne groase de stejar, numite „podini", lungi de 8 metri. Acestea erau aşezate transversal şi prinse la capete cu bârne, numite „urşi". „Podurile" avea şanţuri adânci pe margini, pentru scurgerea apei de ploaie, iar în dreptul intrărilor în curţi erau construite podişti de lemn.
Nu existau trotuare, pe „pod" mergeau laolaltă oameni, care şi trăsuri. Totuşi, acest sistem avea şi un inconvenient. Sub bârnele groase se aduna noroi şi se întâmpla destul de des ca, la trecerea unui om, acesta să alunece şi să ajungă scufundat până la brâu în noroi.

Acest sistem nepractic şi costisitor a fost abandonat în 1824, când s-a trecut la pavarea cu piatră de râu a principalelor poduri, printre care şi Podul Mogoşoaiei. În 1864 s-a început pavarea cu piatră cubică din granit adusă tocmai din Scoţia, iar în preajma Primului Război Mondial, Calea Victoriei a fost asfaltată pentru prima oară.

Până după începerea Primului Război Mondial, reprezentantele „sexului frumos” nu aveau voie să meargă pe jos, pe Podul Mogoşoaiei, ci doar în trăsuri, dacă nu erau însoţite de soţ, de o rudă sau prietenă, ori măcar de o servitoare. De asemenea, femeile nu puteau să intre într-un local, fără a se afla la braţul unui bărbat. Când se duceau la cumpărături, chiar şi într-un magazin de lux, aristocratele autohtone nu puteau fi singure, indiferent cine le însoţea.
După ce, pe 8 octombrie 1878, armata română îşi face intrarea triumfală în Capitală, în urma victoriei din Războiul de Independenţă, Podul Mogoşoaiei primeşte denumirea de Calea Victoriei, nume păstrat până în prezent.



 


  

UA-70456635-1