Booking.com

Galerie de imagini

 

Magia toamnei in Dobrogea

Straja – Adamclisi – Negureni – Canaraua Fetii - Dobromir

100 lei / persoana

DUMINICA, 18 OCTOMBRIE 2020

Transport cu microbuz, plecare din CONSTANTA

 

Monumentul Tineretului - Îngerul Libertăţii, STRAJA
Menit să amintească de munca românilor ce au făcut posibilă existența Canalului Dunăre-Marea Neagră, dar și să simbolizeze libertatea ori zborul către infinit, Monumentul Tineretului a fost inaugurat în 1988, la Straja, localitate cu nume parcă predestinat. Monumentul aflat pe țărmul canalului a costat, la vremea sa, cât un pod, după spusele artistului Pavel Bucur, care l-a conceput. Întruchipând un înger puternic stilizat, monumentul înalt de aproape 50 de metri se află între primele 50 de monumente din lume, după înălțime. Ocupă locul 35, în clasamentul celor mai înalte statui ale lumii, în care pe primul loc se află o statuie a lui Budha din Myanmar (înaltă de peste 115 metri).

Monumentul Tropaeum Traiani – ADAMCLISI
În anul 102 d.Hr., Adamclisi a fost scena de desfăşurare a încrâncenatei bătălii dintre geto-daci şi aliaţii lor conduşi de Decebal şi legiunile romane în frunte chiar cu Împăratul Traian. În urma înfrângerii din această bătălie, dar şi drept consecinţă a victoriei romane în cele două războaie daco-romane (101-102 d. Hr. şi 105-106 d. Hr.), teritoriul dac este transformat în provincie romana – Dacia Felix, pământ generos renumit pentru cerealele şi viile nobile de aici.
Pentru a comemora victoriile romane şi în cinstea Împăratului Traian, între 106-109 d. Hr. s-a ridicat monumentul triumfal Tropaeum Traiani.
Monumentul are o forma cilindrica, construit in trepte, bază avand diametrul de aproximativ 40 de metri. Metopele, suprafetele impodobite cu basoreliefuri, care redau luptele dintre romani si daci sunt in numar de 54 in zona mediana. Metopele au forma dreptunghiulară și o înălțime de aproximativ 150 de centimetri. În vârful monumentului se află un trofeu cu două fețe, îmbrăcat în armură clasică, cu arme de luptă. La baza mini - statuetei se află trei prizonieri, două femei și un bărbat.

Muzeul de Arheologie ADAMCLISI
Muzeul Arheologic Adamclisi este un „muzeu de sit” a cărui clădire a fost inaugurată în 1977 si este concepută ca un lapidarium și cuprinde numeroase vestigii arheologice descoperite în cetate și împrejurimi.
Pe o parte a muzeului sunt expuse metopele, friza inferioară și cea superioară, pilaștrii, crenelurile și blocurile de parapet, iar În mijlocul muzeului se gasește expusă statuia originală din vârful monumentului Tropaeum Traiani precum și majoritatea metopelor care se găseau în zona mediana a monumentului, înfățișând scene din luptele dacilor cu romanii.

Cetatea TROPAEUM TRAIANI – ADAMCLISI
Considerată drept cea mai mare așezare civilă romană de pe teritoriul Dobrogei, fiind locuită inițial de familiile veteranilor din razboaiele daco-romane. Mai târziu cetatea a fost ridicată la rangul de „municipium”, iar după invazia goților a fost reconstruită din temelii de împăratul Constantin cel Mare. Lovitura de grație a fost dată de avari (anul 587) după a căror invazie cetatea a fost abandonată definitiv.
Cetatea beneficia de patru porți, dispuse în sensul punctelor cardinale (porţile de est, de vest, de nord și de sud). Ele făceau legătura cu drumul imperial ce străbătea Dobrogea romană de la nord la sud. Via Principalis, orientată est-vest (cu o lungime de 300 m şi o lăţime de 14 m), era pavată cu dale mari de piatră. Partea sa carosabilă era de 7 m, alăturându-i-se de o parte şi de alta portice destinate circulaţiei pietonilor (late de 3,50 m). În partea centrală a străzii există un canal colector (pentru scurgerea apelor pluviale), construit din cărămidă legată cu mortar şi întărit cu traverse monolite din piatră. În interiorul acestuia se păstra şi conducta de olană ce asigura transportul apei potabile.
O dovadă a rolului religios jucat ca centru episcopal în Dobrogea o constituie multitudinea de basilici construite în cetate, cinci situate în interior, alte două bazilici fiind construite la exterior (cimiteriale). În interiorul cetăţii cele cinci basilici practicante descoperite în urma săpăturilor arheologice erau: Basilica „de marmură”, Basilica cisternă, Basilica forensis, Basilica cu transept şi Basilica A sau simplă.
Primele cercetări arheologice au fost efectuate la Cetatea Adamclisi-Tropaeum Traiani de către Grigore Tocilescu în anii 1891-1909, pentru ca ştafeta să fie preluată de către marele arheolog şi istoric Vasile Pârvan, începând cu anul 1911.

Rezervatia de mufloni – NEGURENI
Complexul de vânătoare de la Negureni, din sudul județului Constanța, ascunde o comoară cinegetică știută de puțini români. Sunt muflonii, strămoșii oilor domestice, aduși aici în urmă cu mulți ani din insulele Corsica și Sardinia. Dorinţa conducătorului Nicolae Ceauşescu de a vâna aceste exemplare şi în România a prins contur când muflonii de Negureni au fost aduşi şi aşezaţi într-un frumos ţarc natural, unde îi găsim şi astăzi. Aşadar, încă de atunci funcţionează parcul de vânătoare extrem de căutat de străini, sezonul de trei luni deschizându-se la 15 septembrie a fiecărui an. Taxele de participare sunt cuprinse între 700 şi 2000 de euro pe trofeu (muflon), iar rezervaţia are în grijă un număr de 80 de exemplare de mufloni, peste 30 de exemplare de căprioare şi mai bine de 100 de fazani. 

Rezervatia Canaraua Fetii – BANEASA
Canaraua Fetii este un canion stâncos, ai cărui versanți cu pereți verticali abrupți sunt brăzdați de numeroase fisuri și grote.
Potrivit legendei, în stâncile de pe Valea Ceairului, în apropierea graniței cu Bulgaria s-au stabilit niște tâlhari. Câteodată, ei le răpeau pe cele mai frumoase fete din satele vecine. Revoltați de situație, țăranii au dat foc locului în care se aflau hoții și au reușit să îi omoare pe toți cei care se aflau în grotă. Ei au numit acel loc Canaraua Fetii, o denumire parțial bulgărească, deoarece, în bulgară, kanara înseamnă stâncă. Ulterior, denumirea a fost folosită pentru întreaga vale.
O altă legendă spune că țăranii și-au ascuns fetele în aceste grote, pentru a nu fi găsite și necinstite de soldații turci. Ele au trăit un timp acolo, iar când dușmanii le-au descoperit, tinerele au sărit în prăpastie.

Biserica cetate de la DOBROMIR
Dobromir Vale, aflat la 6 kilometri de granița cu Bulgaria, a fost unul din satele locuite la începutul secolului trecut de bulgari, turci și tătari, pe lângă care trăiau și câteva familii de mocani din Transilvania, venite aici după Războiul de Independență. Însuși numele satului este de origine bulgărească și se traduce „pace bună”. După ce numărul românilor din Dobromir Vale s-a înmulțit, aceștia au întemeiat satul Dobromir Deal. Ambele sate fac azi parte din comuna Dobromir.
Lăcașul de cult nu a fost niciodată terminat. Istoria lui începe în anul 1904, când comunitatea bulgară de aici a pus piatra de temelie și a început construcția. Vicisitudinile vremii au făcut ca biserica să nu ajungă să își îndeplinească menirea, spre deosebire de sora ei din Dobromir Deal, începută în anul 1906 și finalizată în 1924.
Lipsa fondurilor și intrarea României în Al Doilea Război Balcanic (1913) și Primul Război Mondial au prins biserica în construcție la începutul perioadei interbelice cu lucrările până la turle. În anul 1923 construcția a fost reluată, însă, lucrarea prea mare, s-a dovedit a fi peste puterile bulgarilor din Dobromir. Mai mult, în anul 1940 etnicii bulgari părăsesc pentru totdeauna satul, în urma schimbului de populației dintre români și bulgari, după cedarea județelor Durostor și Kaliacra către Bulgaria. În locul lor au rămas majoritari locuitorii turco-tătari și câteva familii de români. Astfel fiind situația până în ziua de azi, biserica ruină din Dobromir Vale nu a mai putut fi terminată, iar intemperiile și cutremurele au adus construcția în stadiul în care se găsește azi.

Crama VIISOARA
Povestea unui week-end magic, se incheie la CRAMA VIISOARA.

Servicii Incluse:

- transport cu microbuz, plecare din Constanta (zona Vapor - Gara)
- insotitor de GRUP
- ghid local la Adamclisi

Nu sunt incluse:

- intrarile la obiectivele turistice (5 lei/ rezervatia de mufloni de la Negureni, 10 lei/ adult si 5 lei/ pensionar - Monumentul Tropaeum Traiani si 10 lei/ adult si 5 lei/ pensionar - Muzeul de Arheologie Adamclisi)
- mesele si alte cheltuieli suplimentare

UA-70456635-1